Am citit undeva ...ceva ce mi se potriveste si cred ca multora o sa vi se para la fel.

Se intampla sa traiesti intr-o lume in care nu te regasesti. Si te cauti, desi e clar ca “faci opinie separata”, ca nu te incadrezi in peisaj, ca pari un inadaptat la ce fac ei, la ce zic , la ei… Se intampla sa treaca ani in felul asta si ajungi, la un moment dat, sa-ti zici: “Ce e cu mine? De ce?” De ce nu te “incadrezi in peisaj”? De ce pari sa nu ai afinitati cu cei din jur, nu le impartasesti interesele si preocuparile, nu-i intelegi, dar nici ei nu te inteleg pe tine? De ce inoti impotriva curentului, si e atat de greu? Multe nelamuriri. Nu stiu cum e la tine, dar stiu ca eu am trait mult, ani de zile in lume, fara sa o inteleg, si fara sa ma inteleg pe mine. Si m-a contrariat ca eram altfel. Pana intr-o zi. Cand am inteles ca nu eram facut pentru acea lume. Nu o intelegeam, si nu ma intelegea, pentru ca nu ne apartineam unul altuia. Dumnezeu ma pusese deoparte si departe pentru altceva. Un “ceva” care se lasa asteptat, un “ceva” care nu stiam nici macar ca exista, daramite ca este atat de minunat! Daca nu te “incadrezi in peisaj”, daca vezi ca esti altfel, nu incerca sa te adaptezi unei lumi pe care o respinge sufletul tau. Pentru ca Sufletul tau nu este al tau, este al Altcuiva care doar ti l-a imprumutat pentru un timp. Obisnuieste-te cu el, daca vrei sa ramana al tau. Daca nu te “incadrezi in peisaj” inseamna ca esti facut pentru alt tip de peisaj. Poate acum te simti agatat in eter, intre doua lumi, fara sa aparti nici uneia, nici alteia. SA FII SIGUR CA UNEIA DINTRE ELE II APARTII! Este o lume minunata, in care te asteapta o viata pe care nu poti nici sa ti-o imaginezi, daramite sa o intelegi. Nu forta nota, totul va veni la timp. Ai nevoie doar de credinta, nadejde, si dragoste. Dar cea mai importanta dintre ele e DRAGOSTEA!Gândeşte-te la Dumnezeu! ♥ El se gândeşte la tine!